Asemeni vantului pe care il aud suierand incet si a carui adieri imi fac pielea de gaina, asemenea unui sarut dupa ureche, care trimite delegati pana la degetul mic de la picior, exact ca o intepatura de ac in aratator, sau ca un deja-vu... asa simt balacindu-se in sangele meu notele muzicale. Pulsul sare de 100, fiorii imi vibreaza in corp, detaliile din jur dispar, apare zambetul acela comandat din strafunduri. Ma ridic, inchid ochii, inspir adanc, pulsul mi se regleaza si pe cand ii deschid, tot corpul e in miscare. Imi eliberez energia si simultan ma reincarc cu alta. Am aceeasi consistenta ca si aerul, sunt la fel de libera ca un puf de papadie.
Am simtit asta la 8 ani, cand Alex si Zita mi-au indrumat pasii pentru prima data. Cea mai eleganta forma de dans. Ritmuri calde, usoare, miscari atat de firesti. Ii aud si acum numarand: "un, doi, trei, cha-cha, un, doi, trei, cha-cha, un". La inceput debusolata, impiedicata, timida, impreuna cu Danuta si Tudorel, am ajuns sa iubesc orele, dansul, atmosfera, oamenii. E minunat! Gratie, expresivitate, senzualitate, usurinta... nu exista dansator, doar pereche, androgin. Vals, tango, slow fox, quickstep, samba, cha-cha-cha, rumba, passo doble, jive, salsa, merengue, bachata... miscari pure, ademenitoare.
In UK Danuta a avut ocazia sa asiste la un spectacol Tango Fire. Eu incerc sa ma multumesc deocamdata cu "Verano Portenas", o mostra din repertoriul artistilor din Buenos Aires.
Ar fi de prisos orice alt comentariu... e atat de natural si minunat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu